Jocurile de noroc – o problemă sau mod de relaxare a adolescenților?

Munte cu zăpadă în Harghita

Grație dezvoltării aplicațiilor pentru dispozitivele mobile, din ce în ce mai mulți adolescenți pot obține acces la platformele cu jocuri de noroc din mediul electronic. Chiar dacă este impusă regula prezentării unei dovezi de identitate la înregistrarea unui cont, multe site-uri cu jocuri de noroc sunt accesibile la liber pe net. În general, adolescenții dețin telefoane mobile și tablete inteligente, dotate cu acces la internet, fie prin intermediul abonamentului, fie prin utilizarea rețelelor gratuite de wi-fi.

Acestora le este ușor să încerce această modalitate de divertisment, care este prezentată sub forma unor jocuri cu grafică și sunete atractive. În plus, multe dintre platformele online cu astfel de jocuri le pun la dispoziție utilizatorilor opțiuni demonstrative și chiar bani gratis pentru a juca. Totodată, în sălile terestre cu jocuri de noroc, adolescenților li se permite accesul (deși legal nu pot fi accesate înainte de împlinirea vârstei de 18 ani). Iar anturajul și nevoia apartenenței la un grup impune multor adolescent dorința de a se evidenția, printre modalitățile prin care o pot face, numărându-se fumatul, consumul de alcool și jocurile de noroc.

În atare condiții, este normal ca un adolescent cu vârsta cuprinsă între 11 și 19 ani să fie tentat de a încerca jocurile, la început gratis, iar mai apoi pe bani reali. Studiul realizat în cadrul județelor Harghita și Cluj, pe eșantioane de adolescenți cu limitele de vârstă cuprinse între cele specificate mai sus a relevat o serie de aspecte interesante.

Sunt adolescenții predispuși la răzvrătire și independență prin a face tot ceea ce este interzis?

Tinerii simt nevoia de a-și afirma independența față de familie, așa că este normal ca ei să încerce tot felul de modalități de răzvrătire. Printre acestea se numără jocurile de noroc, fumatul și consumul de alcool sau, în cazurile cele mai grave, consumul de substanțe cu efecte psihotrope. Referindu-ne doar la segmentul celor care au încercat jocurile de noroc, majoritatea respondenților au menționat că au încercat în mod ocazional această formă de relaxare (șapte sute cinci zeci și trei dintre aceștia, cca 73%). Din câte se poate observa, acest procent îi reprezintă pe adolescenții care au înțeles scopul corect al acestui tip de distracție, anume acela de a oferi o posibilitate de relaxare în timpul liber.

Situația este îngrijorătoare abia atunci când se analizează celelalte procente – aproape 24,54% dintre adolescenții participanți la acest sondaj au menționat că joacă în mod frecvent jocuri de noroc, iar acest lucru s-ar putea traducere cu un potențial foarte ridicat de dependență. Ceea ce se și întâmplă în cazul restului de procente (aproape 3, 5%), acești adolescenți recunoscând că sunt dependenți de jocurile de noroc. Eșantionul de adolescenți care a participat la acest sondaj a numărat 1032 de persoane, iar dintre cei care joacă frecvent, peste 36% au încercat jocurile de păcănele și pariurile pe diverse sporturi, în timp ce 25% au jucat la loterie.

În întrebările din chestionar se menționează și alte activități cu caracter ilegal pe care adolescenții respectivi le fac (în afara jocurilor de noroc). Frapează faptul că peste 66% dintre cei care joacă la cazinou consumă alcool, peste 19% consumă droguri ce sunt legale, cca 16% dintre ei fumează, iar aproape 14% consumă substanțe interzise). Un aspect la fel de îngrijorător este că modul de participare la jocurile de noroc este în formă organizată, de grup (peste 72%), iar cca 44% dintre ei joacă sume cuprinse între zece și o sută euro.

Aceștia provin de familii cu venituri care sunt de nivel acceptabil (aproape 70%), în timp ce restul provin din familii înstărite. Raportul între cei care consideră că își pot controla dependența și cei care cred că nu sunt stăpâni asupra propriilor porniri este egal, de 50% pentru fiecare categorie. Cu siguranță că rezultatele acestui sondaj ridică o serie de întrebări privind modul în care vor evolua acești adolescenți ca persoane adulte, de aceea, acțiunile cazinourilor de a susține programele de prevenire a dependenței sunt mai mult decât binevenite.

Familiile din care provin acești tineri ar trebui să încerce să îi susțină în a-și dezvolta dorința de independență prin alte moduri decât jocurile de noroc. Nivelul de control al finanțelor, accesul la dispozitive inteligente scumpe și oferirea unor alternative mult mai sănătoase de consumare a timpului liber sunt doar câteva dintre formele prin care familiile își pot ajută adolescenții. Desigur, platformele de jocuri ar trebuie să fie mult mai drastice în privința modului de accesare a serviciilor lor de către adolescenți. Rămâne de văzut dacă, între profit și creșterea unor tineri de nădejde, balanța va înclina în favoarea celei din urma categorii. Atât timp cât și adolescenții vor înțelege că jocurile de noroc sunt doar o modalitate de relaxare și nu una de abuz, speranțele pentru un viitor mai bun pentru ei sunt destul de crescute!